FIINTA NOASTRA A LUAT FOC - COMUNICAT DUPA INCENDIEREA UNUI LANT DE MAGAZINE DE IMBRACAMINTE - 31 dec. 2009, Thessaloniki, Grecia

Fiinta noastra a luat foc. Ne-am stabilit singuri in spatele gratiilor, uneori doar pentru binele nostru.

Fiinta noastra a luat foc. In fata vitrinelor stralucitoare, printre oameni care nu cer nimic. La locurile de munca, acel "vreau" consumerist, in cursul sufocant al economiei. Reprezentarea, lipsa de activitate, putreziciunea care devoreaza si ultimele celule ale corpului social. In salile de clasa, prin ordinile profesorilor, visul integrarii capitaliste. In serile plictisitoare in fata cutiilor vorbitoare, in serile de "socializare", in distribuirea unor oarecare tipuri de "life style" tuturor pentru a deveni acceptat. In norme si custi, printre legi, gabori si informatori. In frica si slabiciune, in resemnare, in angajamente auto-destructive cu orice poate diminua durerea nascuta printr-o viata lipsita de insemnatate.

Fiinta noastra a luat foc. Si nu cerem nimic de la aceasta lume si nici nimanui care este inebunit dupa ea. Insistam, sangeram, riscam pentru noi insine si pentru distrugerea acestei lumi si ne intrebam daca mai sunt si altii pregatiti sa ni se alature in noptile de lupta.

Fiinta noastra a luat foc. Deciziile sunt grabite, negarile sunt ridicate. Inca o gura de aer... pana la urmatoarea, fara sfarsit, acum si intotdeauna.

Fiinta noastra a luat foc. Pentru luptatorii intemnitati, cei care au actionat in timpuri moarte. Cei care nu regreta si care nu au regretat niciodata. Cei care si-au platit pretul pentru optiunile lor fara a-si cobori vreodata privirile. Cei care au indraznit si care vor indrazni din nou, cei care niciodata nu au invatat sa ingenuncheze.

Fiinta noastra a luat foc. Pentru Polis (Georgiadis) si pentru Ilias (Nikolaou), ale caror contururi ne lipsesc. Pentru Polis si Ilias, care impartasesc cu noi in spatele zidurilor aceeasi nebunie pe care o avem si noi, aceeasi intortochiere a corpului care ne ingaduie sa respiram liber. Chiar daca aceste cuvinte nu pot inlatura agonia si mania lor, precum ar face-o prezenta lor fizica alaturi de noi.

Fiinta noastra a luat foc. Si inca mai avem multe de intampinat. Asta va produce noi atacuri si noi raspunsuri.

Fiinta noastra a luat foc si noi pur si simplu o aerisim, in acest caz prin a incendia complet magazinul de lux Prince Oliver din centrul orasului Thessaloniki.

Nu ne vom opri si din aceasta privinta inamicul nostru deja a pierdut. Razboi fara a lua o gura de aer.

Fie ca asurzitorul asalt asupra stelelor sa devina zgomotul de moarte al acestei societati.

AL PATRULEA RAZBOI MONDIAL

"Arise, revolt, attack, expropriate, strike! Strike without pity, for there comes a point where revenge takes on the necessity and the awesomeness of justice and hastens its triumph." Luigi Galleani

Un documentar despre lupta impotriva terorismului de stat, in diferite tari de pe glob. Motivatiile anarhistilor si ale cocktailurilor molotov! De ce masele se revolta? Iar cand acest lucru se intampla, intotdeauna se intampla violent!

PERSEPOLIS

Persepolis este povestea subtila a unei fete din Iran, ce se desfasoara in timpul Revolutiei islamice. Prin ochii personajului principal, Marjane, o fetita precoce si directa in varsta de 9 ani, vedem cum sperantele oamenilor sunt zdrobite pe masura ce fundamentalistii preiau puterea - fortand femeile sa poarte val si intemnitand mii de oameni. Inteligenta si neinfricata, ea ii fenteaza pe "gardienii sociali" si descopera muzica punk. Dar din momentul in care unchiul ei este executat in mod fara sens si bombele incep sa cada peste Teheran in razboiul dintre Iran si Irak, frica de zi cu zi ce insoteste traiul in Iran este palpabila.

Pe masura ce creste, indrazneala Marjanei ii face pe parintii acesteia sa isi faca griji cu privire la siguranta ei. Astfel, la varsta de 14 ani, acestia iau dificila decizie de a o trimite la scoala in Austria. Vulnerabila si singura intr-o tara straina, fata trece prin experientele tipice ale adolescentei. Cu timpul este acceptata si chiar gaseste iubirea, dar dupa ce termina liceul, se simte singura si ii este foarte dor de casa.

Marjane hotaraste sa se intoarca in Iran pentru a trai aproape de familia ei, desi acest lucru inseamna ca trebuie sa poarte val si sa traiasca intr-o societate tiranica. Dupa o perioada dificila de adaptare, incepe sa urmeze cursurile scolii de arte si se casatoreste, in tot acest timp continuand sa comenteze ipocrizia pe care o vede in jur. La varsta de 24 de ani, realizeaza ca, desi este complet Iraniana, nu poate trai in Iran. Cu inima sfasiata, decide sa isi paraseasca patria si sa plece in Franta, optimista in ceea ce priveste viitorul ei, marcat permanent de trecut.

Povestirile sub forma de benzi desenate ale Marjanei Satrapi Persepolis: povestea unei copilarii (Pantheon, 2003, versiune in limba engleza) si Persepolis 2: povestea intoarcerii (Pantheon, 2004, versiune in limba engleza) au fost foarte laudate in Franta, tara ei adoptiva, si in intreaga lume. Acum, a regizat impreuna cu Vincent Paronnaud, versiunea animata pe pelicula a memoriilor sale.

Titlul PERSEPOLIS vine de la capitala Persana fondata in secolul 6 I.Hr. de catre Darius I., mai tarziu distrusa de Alexandru cel Mare. Este un fel de a aminti tuturor ca exista o civilizatie veche si mareata, atacata de valuri de invadatori, dar mentinandu-se de-a lungul mileniilor, care este mai profunda si mai complexa decat felul in care oamenii vad Iranul in prezent - o monocultura a fundamentalismului, a fanatismului si a terorismului.
"Parerea mea este ca nu ar trebui sa judecam o natie intreaga dupa actiunile gresite ale catorva extremisti", spune Satrapi. “De asemenea, cred ca nu ar trebui sa uitam iranienii care au murit in inchisoare luptand pentru libertate, care au murit in razboiul contra Irakului, care au suferit sub diferitele regimuri represive sau pe "cei care au fost fortati sa isi paraseasca familiile si patria."