Un grup de anarhisti a readus printre temele dezbaterilor publice ideea taxarii, sau cel putin a incetarii subventionarii, nimicului... caci asta e credinta in viata de apoi - credinta in nimic.
Celula de Piraterie Artistica intentiona mai demult sa organizeze un protest in Iasi la care sa aduca aminte si de sfintii nostri duhovnici. Cu toate acestea, traim inca intr-o tara absolut penibila; orice incercare de acest gen este sortita esecului. Fortele traditionaliste, cre(s)tine, conservatoare si reactionare - intr-un cuvant fasciste - s-au aprins urgent in venele acestui neam de betivani notorii care ridica la nivel de sacralitate RISIPA, chiar in detrimentul unui stomac plin, al unor madulare sanatoase si al unei minti sclipitoare.
Alti anarhisti, mai entuziasti (poate si mai optimisti), au continuat cu demersurile in aceasta arie, pornind de la credinta ca pentru a trai cat de cat decent trebuie sa incepem prin a ne lipsi de dumnezei si de biserici, de praznice si de cumetrii.
Aceasta scrisoare pe care o veti citi a fost inaintata "andrisantilor" prin intermediul Asociatiei Secular-Umaniste din Romania.
Scrisoare deschisa - Taxarea cultelor
Scrisoare deschisa adresata
Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu
Presedintelui Senatului, domnul Mircea Geoana
Presedintelui Camerei Deputatilor, doamna Roberta Anastase
Primului Ministru al Romaniei, domnul Emil Boc
Ministrului Finantelor Publice, domnul Sebastian Vladescu
Liderului grupului parlamentar al PDL din Camera Deputatilor, domnul Mircea Toader
Liderului grupului parlamentar al PSD-PC din Camera Deputatilor, domnul Viorel Hrebenciuc
Liderului grupului parlamentar al PNL din Camera Deputatilor, domnul Calin Popescu-Tariceanu
Liderului grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputatilor, domnul Olosz Gergely
Liderului grupului parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor, domnul Varujan Pambuccian
Liderului grupului parlamentar al PDL din Senat, domnul Traian Igaş
Liderului grupului parlamentar al PSD-PC din Senat, domnul Ion Toma
Liderului grupului parlamentar al PNL din Senat, domnul Puiu Haşotti
Liderului grupului parlamentar al UDMR din Senat, domnul Fekete-Szabó András-Levente
Liderul grupului parlamentar mixt din Senat, domnul Liviu Campanu
Stimata doamna/Stimate domn,
In aceasta perioada, institutiile statului cauta solutii viabile pentru depasirea crizei finaciare. Masurile de austeritate afecteaza intreaga Romanie, totusi cultele continua sa beneficieze de exceptii fiscale importante si nejustificate. Va propunem adoptarea unor masuri ce vor contribui semnificativ la depasirea crizei finaciare actuale: taxarea cultelor si restrictionarea finantarii lor de catre stat.
In momentul de fata, cultele ofera multe tipuri de servicii, toate scutite de taxe si impozite, in timp ce serviciile medicale au fost drastic diferentiate, introducandu-se plata pentru consultatiile medicale care depasesc planul lunar al medicilor de familie. Serviciile oferite de culte sunt numeroase si diverse, depasind cu mult oficierea regulata a slujbei: se oficiaza botezuri, nunti, inmormantari, pomeniri, binecuvantari, rugaciuni speciale etc., pentru care se percep sume diverse, nefiscalizate. Pe langa acestea, cultele detin monopolul comertului cu obiecte de cult si au activitati economice, cum ar fi cele legate de turismul ecumenic, din care obtin castiguri importante, pe care statul roman ar trebui sa le impoziteze, asa cum procedeaza in cazul castigurilor similare ale firmelor private.
Pentru ca masura sa fie eficienta, serviciile oferite de culte ar trebui sa fie inregistrate corect. Adesea, clericii si personalul auxiliar utilizat de culte nu ofera chitante pentru sumele incasate in urma serviciilor prestate sau ofera chitante doar pentru o parte din suma, banii ajungand astfel in economia subterana. Monitorizarea acestor practici si taxarea acestor venituri ar imbunatati situatia bugetului national.
O alta masura este aceea legata de taxarea imobiliara. Cultele detin un numar mare de cladiri si terenuri, care nu sunt impozitate in vreun fel, fara a se face distinctia intre cladirile destinate oficierii cultului si cele cu alte destinatie, care ar trebui, de drept, impozitate pe aceleasi principii aplicate proprietatilor cu destinatii similare - chioscuri comerciale, pensiuni, locuinte ale personalului. In fapt, nu exista reglementari clare legate de nevoile de practica de cult ale comunitatilor carora li se adreseaza acestea. Cultele achizitioneaza adesea terenuri si construiesc imobile, decizia in acest sens nefiind limitata in vreun fel, desi de multe ori sunt implicate fonduri publice. Asa s-a ajuns ca in ultimii 15 ani, numai pentru cultul ortodox sa se construiasca o biserica la fiecare doua zile, Romania depasind astfel media de o biserica la mia de locuitori: exista peste 18.300 de lacase de cult crestin ortodox inregistrate oficial, dar numai 11.000 de cabinete ale medicilor de familie. O restrictionare a subventiilor si a donatiilor oferite de institutiile publice si companiile de stat, pe baza unor reglementari clare, combinata cu taxarea proprietatilor imobiliare ce depasesc limitele legiferate sau sunt folosite in activitati economice ar duce la normalizarea situatiei si ar contribui la imbunatatirea bugetului national.
Aceleasi reglementari trebuie sa se aplice si necesarului de personal, care, totodata, trebuie sa se supuna unor masuri nediscriminatorii fata de alti salariati bugetari. In timp ce recent s-au facut reduceri importante de personal in administratia de stat si se discuta public despre impozitarea oricaror tipuri de venituri, inclusiv a venitului minim garantat si a ajutorului de somaj, personalul cultelor nu a fost afectat in vreun fel, ba chiar urmeaza sa beneficieze de mariri salariale.
Acum, cand ne confruntam cu efectele crizei economice, dramuirea banilor publici destinati cultelor, combinata cu impozitarea corecta a serviciilor oferite de acestea si a proprietatilor detinute, pot aduce fonduri importante la bugetul de stat, atat de necesare pentru iesirea din criza. Data fiind importanta acestor fonduri, solicitam includerea acestor propuneri in dezbaterile publice lansate pe marginea modificarii Codului fiscal.
Cu consideratie,
Atila Nyerges, presedinte
Asociatia Secular-Umanista din Romania
_______________________________________________________________
RASPUNS:
Cand poporul e sarac, este si Biserica saraca (să mori tu!?)
Referitor la opiniile exprimate de reprezentantii Asociatiei Secular-Umaniste din Romania (ASUR) in scrisoarea Taxarea cultelor, Patriarhia Romana considera ca se impun urmatoarele precizari:
1. Sprijinul pentru culte acordat de Guvern de la bugetul public este o consecinta a secularizarii de catre stat a averilor bisericesti in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1863). De atunci, unele din cheltuielile Bisericii (salarii, reparatii, constructii) au fost preluate de catre statul roman ca o compensatie materiala pentru proprietatile preluate, aproximativ 25% din suprafata agricola si forestiera a Tarii Romanesti si a Moldovei. Acest sprijin a continuat sa fie acordat inclusiv in perioada regimului comunist tocmai datorita obligatiei asumate de catre stat in 1863. O eventuala incetare a sprijinului statului fata de Biserica Ortodoxa Romana si alte culte ar trebui sa fie urmata, in mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericesti confiscate, care, insa, intre timp au fost folosite pentru improprietarirea succesiva a populatiei sarace. In plus, banul public oferit cultelor provine de la contribuabili care sunt in majoritate crestini ortodocsi. Este de notat si faptul ca, in bugetul de stat al Guvernului pe anul 2010, in afara de sprijinul financiar pentru salariile personalului cultelor, nu a fost alocat niciun ban pentru alte activitati ale acestora.
2. In acelasi timp, contributia la salariu de la bugetul de stat pentru preoti (cca. 65% din salariul unui profesor de liceu, restul salariului fiind completat din fondurile proprii ale parohiei) nu se face din mila, ci reprezinta o recunoastere a contributiei cultelor la viata societatii romanesti. Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, “statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural si de parteneriat social, statutul lor de factori ai pacii sociale, precum, si rolul important al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlalte Biserici si culte recunoscute in istoria nationala a Romaniei si in viata societatii romanesti” (art. 7, alin. 1 si 2). De aceea, pentru parohiile sarace in care, din cauza fenomenului migratiei, batranii si copiii ramasi in parohie nu pot contribui financiar la salariul preotului, ajutorul statului este mai mare.
3. Datorita statutului juridic al cultelor ca unitati de drept privat, dar de utilitate publica, acestea dezvolta multe activitati sociale, astfel incat scutirea de impozite este o necesitate. Iar aceasta scutire este clar conditionata de folosirea fondurilor obtinute din donatiile credinciosilor si din activitati economice (producerea si vanzarea de lumanari, calendare, carte religioasa, vin cultic si alte obiecte bisericesti) in scopuri bine definite, si anume intretinerea si functionarea unitatilor de cult (plata facturilor la curent electric, apa, gaze etc.), pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale, acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor. (conform Art. 15 alin.1 lit. f din Codul Fiscal)
In acest sens, ii informam pe reprezentantii ASUR, ca si pe altii cu acelasi spirit, ca situatia din Romania este asemanatoare cu statutul cultelor din alte tari europene, intre care mentionam Franta, unde, in pofida laicitatii accentuate a statului, acesta contribuie financiar la restaurarea si intretinerea lacasurilor de cult monumente istorice, dar si la sustinerea unor activitati social-filantropice si culturale ale cultelor in baza unei legi speciale. In plus, acestea nu platesc impozitul pe cladiri. De asemenea, in alte tari europene - Germania, Spania, Italia - autoritatile de stat sprijina activitatea cultelor prin directionarea unui procent din impozitul pe salarii sau pe venit spre cultele oficial recunoscute.
Cat priveste scutirea de impozite, mentionam ca si ONG-urile din Romania, inclusiv cel mentionat mai sus, beneficiaza de unele reduceri de impozite.
Afirmatia reprezentantilor ASUR, potrivit carora, prin masurile guvernamentale de reducere a salariilor bugetarilor, personalul cultelor “nu a fost afectat in niciun fel, ba chiar urmeaza sa beneficieze de mariri salariale” este o dezonoranta dezinformare a opiniei publice, un neadevar socant prin care se urmareste instigarea altor categorii socio-profesionale impotriva personalului cultelor. Reprezentantii ASUR ascund faptul ca potrivit Legii privind stabilirea unor masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar (art. 15, 1) s-a redus cu 25% cuantumul sprijinului statului pentru salarizarea personalului clerical si neclerical, acest fapt avand consecinte sociale dramatice pentru o mare parte din preotii si ceilalti salariati neclericali care isi desfasoara activitatea in parohii din mediul rural, unde este foarte dificil de completat salariile din venituri proprii din cauza saraciei, a imbatranirii populatiei si a fenomenului migratiei.
4. Pe de alta parte, se asteapta ca Biserica sa ajute si mai mult pe saraci si pe sinistrati. Astfel, in anul de criza 2009, pentru sustinerea activitatilor social-filantropice si sprijinirea celor asistati si a sinistratilor, in eparhiile Patriarhiei Romane, s-au cheltuit aproximativ 45.000.000 lei, fonduri provenite in exclusivitate din donatiile credinciosilor, nu din fonduri externe. In prezent, in cuprinsul Patriarhiei Romane functioneaza: 394 asezaminte social-filantropice, dintre care: 88 asezaminte pentru copii, 89 asezaminte pentru varstnici, 65 de centre pentru asistenta familiilor si persoanelor aflate in dificultate, 92 cantine si brutarii sociale, 25 centre medico-sociale si policlinici, 14 centre de diagnostic si tratament pentru persoane cu nevoi speciale, 6 centre pentru persoanele fara adapost, 4 centre pentru victimele violentei familiale si agresori, 2 centre pentru victimele traficului de persoane, 9 gradinite si centre educationale etc. De serviciile si proiectele sociale desfasurate in eparhii (335 programe sociale), in anul 2009 au beneficiat 629.459 persoane din care: 152.270 copii, 26.324 persoane cu dizabilitati, 333.882 persoane varstnice si 116.979 familii sarace etc.
La ultima sedinta a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (6-7 iulie 2010), a fost aprobat Programul social si pastoral in vremuri de criza economica propus de Patriarhia Romana cu scopul ajutorarii familiilor de varstnici cu pensii mici, a familiilor sarace cu multi copii, dar cu venituri mici si a bolnavilor saraci. Programul va fi derulat de fiecare eparhie la nivel de parohie, manastire, protopopiat si centru eparhial prin intensificarea programelor sociale desfasurate si prin organizarea de noi cantine filantropice, colecte de alimente, imbracaminte, alte produse de stricta necesitate si bani cu scopul ajutorarii categoriilor sociale defavorizate.
5. Comparatia intre cele 18 000 de biserici si 11 000 de cabinete medicale existente in Romania este ridicola, intrucat rugaciunea pentru sanatate din biserici nu se opune practicii medicale din aceste cabinete, ci se completeaza. In plus, multe biserici ortodoxe romanesti dateaza in Romania inca din Evul Mediu, deci cu sute de ani inainte de actualele cabinete medicale, incat nu se poate impune o egalitate numerica intre acestea, in mod artificial.
In concluzie, statul roman sustine activitatea cultelor intrucat recunoaste rolul lor social important, pe care, insa, unele ONG-uri cu atitudine ostila Bisericii nu pot sa-l aprecieze obiectiv si integral, simtindu-se deranjate de faptul ca populatia este foarte atasata de Biserica, ea fiind factor de stabilitate si speranta, mai ales in vremuri grele. Intrucat Biserica Ortodoxa Romana este ajutata in primul rand de popor, cand acesta e sarac, este si Biserica saraca.
BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE
_______________________________________________________
Alte comentarii sunt de prisos.
Pentru alte detalii despre acest eveniment: http://prometescu.blogspot.com/
Pentru semnarea petitiei: http://www.petitieonline.ro/petitie/scrisoare_deschisa_taxarea_cultelor-p56566054.html
_______________________________________________________
PS: Securistilor... suntem cu ochii pe voi ;) Semnat, Ciuma Neagra
