COMUNICAT
"A fi guvernat înseamnă a fi ținut la vedere, inspectat, spionat, dirijat, legiferat, reglementat, priponit, îndoctrinat, povățuit, controlat, estimat, apreciat, cenzurat, comandat de către ființe care nu au nici înțelepciune, nici știință și nici virtute."
România împlinește un an de criză. Această constatare se vrea a fi o știre în presa din această țară, aceeași presă care transformă în evenimente de importanță națională așa-zisele glume ale Președintelui, viața sexuală a acestuia cu membrii Guvernului, prezența sau absența sa de la serbările câmpenești, faptul că a făcut cumpărăturile singur, din piață – într-adevăr acesta ar fi un material bun de o știre, s-a comportat măcar o dată în viață aproape la fel ca 90% dintre noi – și multe alte întâmplări banale, ale diferitor politicieni, transformate în adevărate furtuni de insomnie pentru analiștii politici, care se luptă necontenit cu expresiile limbii române pentru a descrie, cât mai “obiectiv” desigur, deosebitele influențe pe care acele banalități le pot răsfrânge asupra cursului vieților noastre.
Presa îi critică, presa îi laudă, dar indiferent de acțiunile lor, presa ne amintește de ei zilnic, ne amintește că ei există, că rolul lor este acela de a ne conduce – chiar dacă nu o fac - , ne amintește că fără ei țara ar “sfârși în anarhie”, că fără ei tu nu ți-ai putea prăji cele două ochiuri dimineața iar eu nu aș putea să merg liniștit pe stradă – din cauza teroriștilor, desigur!
Câți ar trebui să ne aducă aminte oare că trusturile de presă sunt afaceri, și nimic mai mult? Cine ar putea fi într-atât de credibil încât să ne facă să conștientizăm, odată pentru totdeauna, că cei din spatele acestor trusturi de presă sunt doar niște bogați, burdușiți cu șampanie și carne de vânat, desfrânați, viciați, frustrați, cărora nu le pasă de oglindirea realității, de formularea unor critici care să distrugă complet legenda politicianului care luptă pentru țară, de construirea adevăratei imagini a militianului în fața căruia trebuie să ne înclinăm cu toții, de faptul că ea a fost amendată pentru că citea pe iarbă în Gradina Botanică, de faptul că el trebuie să își fure cărțile de care are nevoie la facultate, de faptul că tu faci încă odată blatul azi cu tramvaiul – în speranța că nici azi nu o să fii prins-, sau de faptul că munca noastră nu este plătită corespunzător ?
Ei nu vor elimina niciodată aceste probleme ale tale, pentru că problemele tale înseamnă succesele lor, șomajul tău înseamnă profitul lui, iar nervii tăi înseamnă satisfacția lui. Încetați să mai aveți încredere în presă, această a treia putere în stat! Încetați să mai aveți încredere în puterea oficială, în mitul salvatorului poporului, în viața de apoi, în concordanța dintre rolul declarat al politicienilor și rolul de facto! Încetați să mai aveți încredere în bani, în televiziune, în autoritate, în oficialități, în lumânări aprinse și începeți să gândiți!
România nu împlinește un an de criză! România este în criză de când ne-am născut noi, și așa va rămâne dacă vom păstra în continuare elementele care promovează criza și care profită de pe urma ei: parlamentarismul, capitalismul, militarismul, religia și naționalismul – într-un cuvânt, prostia!
Aceeași presă ne amintește de sutele de mii de șomeri pe care Statul i-a creat, atât Guvernul din anii trecuți care ne încredința că: “Răspunsul este clar, criza financiară internațională nu va avea efecte asupra economiei și asupra cetățenilor“, Președintele care ne amintea că: “România intră în re-ce-siu-ne” – el fiind defapt ultimul care aflase, sau simțise acest lucru – cât și actualul Guvern și actualul Parlament, care încearcă să joace cât mai veridic posibil teatrul democratic, piesa opoziției, a anchetelor privind corupția politicienilor, care bineînțeles că niciodată nu ajung la o finalitate, întrucât, peste noapte, trebuie să mai apară o boarfă nouă în colecția altei țoape parlamentariste care să devină subiectul înflăcărat al discuțiilor din timpul cinei ( care demult nu mai există!) în fiecare familie de rând .
Aceste subiecte, înlăturând astfel adevăratele probleme ale cetățenilor - pardon, celelalte “adevărate” probleme ale cetățenilor -: sex pentru cazare la cămin, același copil de 13 ani care își omoară zilnic mama, același pieton este călcat zilnic de aceeași mașină pe aceeași trecere de pietoni, în același cartier același bătrân este mușcat de același câine vagabond în fiecare seară, șamd. Am fost noi într-adevăr afectați de aceste “probleme”? Dacă nu am mai da bani pe ziarele lor, pe propaganda lor, am mai fi noi conștienți de aceste “probleme”? Sau am încerca să ne canalizăm eforturile pentru a ne rezolva problemele noastre, pe care le întâmpinăm zilnic, chiar dacă acestea se confundă cu cele de mai sus? Deosebirea constă în faptul că experiența directă cu problemele naște dorința de a le rezolva, pe când asistarea confortabilă la problemele altora nu naște decât resemnare, așteptarea zadarnică a revoluției, a mântuitorului, sau a câștigului la loto 6/49.
Sutele de mii de șomeri prezentați în știri de trusturile de presă nu sunt decât o armă pentru a face campanie electorală diferitor politicianiști! În momentul în care auzim de existența a sute de mii de șomeri în țara noastră, nu putem fi foarte revoltați decât dacă avem contact direct cu aceștia, decât dacă facem parte dintre aceștia, presa nefăcând decât să abstractizeze problema. Imaginați-vă că, defapt, acești sute de mii de șomeri ar locui în același oraș. Un oraș întreg de șomeri! Orașul tău! Plin de șomeri! Orașul în care și tu ești șomer!
Mulți încearcă să se mai adape, încă, din izvorul secătuit, veninos și cancerigen al naționalismului sau caută salvarea în vreo religie. De ce nu caută salvarea în ei? În acțiunea lor directă împotriva a ceea ce îi deranjează? Excludem varianta că țiganii sunt cei care ne fac țara de râs, excludem varianta că ungurii vor să ne fure
Noi nu vrem o altă Românie, pentru că România ne-a condamnat, marginalizat, ostracizat deja! Noi vrem oameni! Nu le mai accepta ideile, alungă-i din buncărul lor, rămășița stalinistă, primul bordel și ultimul bastion al feudalismului, supra-elogios denumit Palatul Parlamentului! Sau, după cum bine spuneau unii: Casa Poporului Fără Casă!
Noi toți nu am învățat aceste lucruri într-o școală, ci prin contact direct cu aceste probleme! Cu toate acestea, nu putem fi de acord că școala scoate tâmpiți. Noi credem totuși că acest lucru se vede doar prin exemplul celui căruia îi aparține această expresie, care la rândul său a ieșit dintr-o școală, promotorul fascismului în Romania, fuhrer-ul celor care l-au votat, și agitația permanentă de ipocrizie, corupție, incapabilitate și impotență politică, și nu numai, Șeful Statului.
În speranţa că acţiunea de distribuire a acestui comunicat nu va fi înnăbuşită de către statul miliţienesc în care trăim, alte manifeste vor fi distribuite în curând.
SPRIJINIŢI MIŞCAREA CONTRA STATULUI!
RENUNŢAŢI LA ORICE FORMĂ DE EGOISM ŞI INDIFERENŢĂ!
ENGLISH
No.3 *Multiply and distribute*
Communique
-Anarchist Federation-
“To be GOVERNED is to be watched, inspected, spied upon, directed, law-driven, numbered, regulated, enrolled, indoctrinated, preached at, controlled, checked, estimated, valued, censured, commanded, by creatures who have neither the right nor the wisdom nor the virtue to do so.”
Romania celebrates a year of crisis. This fact is considered a news flash by the press in this country, the same press that transforms in events with national importance, the so-called jokes of the president, his sexual life with members of the government, his presence or absence from popular celebrations, the fact that he went shopping on his own – which could truly be considered news since at least once he acted like most of us do – and many more ordinary events, of different politicians, transformed in real storms of insomnia for political analysts, that constantly fight with Romanian expressions in order to describe, as „objectively” as possible of course, the exceptional influence that such ordinary events can have on the course of our lives.
The press criticises them, the press praises them, but regardless of their actions, the press reminds us of them everyday, it reminds us that they exist, that their role is to lead us – even if they don’t do it – it reminds us that without them, the country would „end up in anarchy”, that without them you couldn’t fry your two eggs in the morning or I couldn’t walk peacefully on the street – because of the terrorists of course!
How many people should remind us that the press trusts are only bussinesses and nothing more? Who could be so credible as to make us realise once and for all, that the ones behind these press trusts are just rich, lewd, vicious, frustrated people, full of champagne and game, that don’t give a crap about reflecting reality, about formulating some critiques to completely destroy the agenda of the politician that „fights for the country”, about constructing the real image of the militant in front of who we must all bow, about the fact that she got a fine for reading on the grass in the Botanical Garden, about the fact that he has to steal the books he needs for the University, about the fact that you travel without a ticket again today – hoping you won’t be caught-, or about the fact that our work is not paid accordingly?
They will never eliminate these problems of yours because your problems are their successes, your unemployment means his profit, and your anger is his satisfaction. Stop trusting the press, this third power in the state! Stop trusting in the official power,in the myth of the saviour of the people, in the after-life, in the correspondence between the declared role of the politicians and their actual role! Stop trusting in money, television, authority, lit candles, officials, and start to think!
Romania doesn’t celebrate a year of crisis! Romania has been in crisis since we were born and it will remain this way if we continue to preserve the elements that promote the crisis and that profit from it: parlamentarianism, capitalism, militarism, religion and nationalism – in a word, stupidity!
The same press reminds us about the hundreds of thousands of unemployed individuals that the State has created, and both the governement from the past years that assured us that “The answer is clear, the international crisis will not affect the economy or the citizens”, the President that reminded us that “Romania enters into recession” – even if he was the last one to find out or feel this – and also the present government and parliament, that try to play as truthful as possible the democratic theatre, the oposition move, the inquieries regarding the coruption of the politicians, that of course never have any finality since over the night, a new piece of clothing must appear in the collection of another so called member of the parliament, just in time to become the burning subject of every dinner discussion from every regular family (even though the term dinner is inappropriate considering the fact that food is scarce in most families).
The topics, that remove the real issues of the citizens or their other “real” problems: sex for faculty hostel accomodation, the same 13 year old that kills his mother every day, the same pedestrian that is ran over daily by the same car on the same zebra crossing, in the same neighbourhood the same old man is bitten by the same stray dog every evening and so on. Have we really been affected by these “issues”? If we would no longer buy their newspapers, their propaganda, would we still be aware of these “problems”? Or would we try to focus our efforts on solving our own problems, that we’re faced with daily, even if they are the same with the ones above? The diffence is in the fact that direct experience with problems gives rise to the will to solve them, while confortable watching of the problems of others does not create anything but resemnation, hopeless waiting for the revolution, for the saviour, or for lottery winnings.
Hundreds of thousands of unemployed individuals presented by the press trusts are nothing but a weapon for election campaigns of different candidates! When we hear about the existence of hundreds of thousands of unemployed people in our country, we cannot be very revolted unless we have direct contact with them, unless we are part of them, the press doing nothing but abstract the issues. Imagine that these hundreds of thousands of unemployed people are actually living in the same city. A city full of unemployed people!Your city! Full of unemployed individuals!The city in which you are also unemployed!
Some still try to feed of the venomous and cancerous seed of nationalism or they look for salvation in some religion. But why don’t they look for salvation in themselves? In their direct action against everything that bothers them? We exclude the idea that the roma people bring shame to our country, we exclude the idea that the hungarians want to steal our country, we exclude the idea the Jesus has been crucified for our sins! We brought shame to our country ourselves, and before the country, we brough shame on ourselves as human beings, not as romanians! The bread, both from Transilvania and from the whole of Romania is not stolen by hungarians but by politicians! And Jesus was crucified only for his own sins!
We don’t want another Romania, because Romania already condemned, marginalized, ostracized us! We want people! Stop accepting their ideas, drive them away from their buncar, their stalinist relic, the first brothel and the last rampart of feudalism, over eulogistically called The Palace of the Parliament! Or, as some said it very well: The House of the People without a house!
We all did not learn these things from schools but from direct contact with such issues! However we cannot agree that school only brings out idiots. We believe that this applies only to the example of the owner of this expression, who in his turn finished a school, the promoter of fascism in Romania, the fuhrer of those that voted for him, and the constant agitator of hypocrysy, coruption, political incapability and impotence and not only, The Chief of State.
With a hope that the distribution of this communique will not be repressed by the militia state in which we live, some further manifests will be distributed soon.
SUPPORT THE MOVEMENT AGAINST THE STATE!
GIVE UP ANY FORM OF SELFISHNESS AND INDIFFERENCE!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu